Ponta, la extern: „DNA și ANI sunt instituții cu rezultate notabile și semnificative”. Ponta la intern: „DNA și ANI fac dosare politice sub regimul lui Băsescu”

La doi ani de când Victor Ponta a devenit premier, pe 7 mai 2012, Guvernul laudă activitatea justiției din România, printr-un document transmis Comisiei Europene, alături de Programul de convergență. Principalele instituții vizate, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și a Agenția Națională de Integritate (ANI), instituții care au fost, în nenumărate rânduri, atacate de același premier Victor Ponta.

În documentul transmis europenilor, Guvernul subliniază faptul că atât DNA, cât și Înalta Curte de casație și Justiției (ÎCCJ) „au înregistrat rezultate semnificative”, iar ANI a avut „rezultate notabile” în ultimii cinci ani.

Nu cu foarte mult timp în urmă însă, premierul Victor Ponta critica activitatea procurorilor. De cele mai multe ori, acuzațiile la adresa justiției au fost făcute în contextul unor lideri PSD anchetați sau arestați. La începutul anului 2013, adică la aproape un an de guvernare, Victor Ponta declara că justiția nu s-a reformat și că nu este performantă.

„De fapt, justiția nu s-a reformat și nu e performantă. Când a fost condamnat domnul Mischie până și eu nu mai țineam minte pentru ce a fost condamnat, dacă nu se judecă procesele mai repede. Cine e vinovat plătește, cine e nevinovat, scapă. Așa ținem un proces nouă ani, zece ani, 15 ani și care mai e efectul pentru oameni după zece ani că cineva mai primește o pedeapsă?”, spunea, în martie 2013, premierul.

Tot în 2013, Victor Ponta a lansat o nouă serie de atacuri la adresa procurorilor, principalul vizat fiind Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul „Referendumul”, în care principalul acuzat este vicepremierul Liviu Dragnea. După ce l-a schimbat din funcție, spunând că, de fapt, și-a terminat mandatul, premierul l-a acuzat că a făcut dosare politice, la fel ca Daniel Morar (fostul șef al DNA, actual judecător CCR). La momentul respectiv, Lucian Papici era șeful Secției I din Direcția Națională Anticorupție (DNA), dar, potrivit declarațiilor premierului, acesta a fost „parașutat pentru a executa ordine”, fiind un „paria”.

„Sincer, noi cei de la Parchetul General nu l-am considerat pe domnul Papici… a fost parașutat de la Timișoara ca să execute niște lucruri și pentru noi era un fel de paria, așa. Noi, cei care eram deja la Parchetul General, știam că a fost adus să execute ordine. Dar asta e o poveste de acum 15 ani”, a declarat Ponta, în octombrie 2013, la Antena 3.

Și, deși declarațiile sale nu au fost văzute cu ochi bune de partenerii internaționali, premierul nu a dat înapoi. „Nu știu dacă sunt bune sau rele pentru justiție declarațiile mele despre Papici, dar sunt adevărate”, a argumentat el atunci.

Unul dintre cele mai puternice atacuri la adresa justiției a fost făcut imediat după condamnarea fostului premier Adrian Năstase, despre care Victor Ponta a spus că a fost „una politică”.

Mai mult, primul ministru a sugerat, la momentul respectiv, că justiția este sub controlul președintelui Traian Băsescu, care a „instituit din 2005 prin Monica Macovei și Daniel Morar un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici”.

Același discurs l-a avut și față de dosarele celorlalți baroni PSD aflați în plină anchetă penală, precum Constantin Nicolescu (CJ Argeș), Adrian Duicu (CJ Mehedinți), Nicușor Constantinescu (CJ Constanța), Ion Prioteasa (CJ Dolj), Mircea Cosma (CJ Prahova) și Radu Mazăre (primar Constanța). „Nu mă dezic nici de Duicu, nici de Prioteasa, nici de toți ceilalți care au probleme doar pentru că PSD stă foarte bine acolo. Știam cu toții că asta se va întâmpla până în noiembrie”, a spus Victor Ponta, subliniind faptul că este vorba doar despre „dosare politice”.

De altfel, nici Liviu Dragnea nu s-a ferit să facă astfel de afirmații. „Este un dosar eminamente politic. Este o certitudine că este răzbunarea lui Traian Băsescu”, a declarat și Dragnea.

În cazul șefilor PSD din Constanța, Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre, atacurile împotriva justiției sunt și mai grave. Cei doi au cerut desființarea DNA, Nicușor Constantinescu reclamând modul în care a fost ridicat de procurori, pe care i-a acuzat de abuz și poliție politică.

„Am fost ridicat într-o manieră polițienească, milițienească, cu luare, cu prindere, suprindere, a unui ales local care nici nu știe acuzațiile. Este un mare abuz, o mare gravitate pentru România și ne mai mirăm apoi de ce ne merge rău”, a spus Constantinescu.

El a mai spus că procurorii DNA „fac ce vor în România”, susținând că DNA ar trebui să fie desființată prin lege.

De altfel, și primarul Radu Mazăre a avut o poziție similară, atât la adresa DNA, cât și la adresa ANI. „Eu vă spun că trebuie desființate aceste structuri: DNA și ANI. Fac public aceste declarații”, a spus el.

Referitor la situația Agenției Naționale de Integritate, atacurile au fost mai puțin verbale, dar cu mai multe fapte. Concret, în condițiile în care foarte mulți primari și președinți de Consilii Județene din România se află în stare de incompatibilitate pentru că fac parte din consiliile de administrație ale societățile aflate în subordinea lor. În aces sens, vicepremierul Liviu Dragnea le-a promis că legea ANI va fi modificată astfel încât situațiile de incompatibilitate și conflict de interese să fie mai clar reglementate.

Deși această promisiune datează încă de anul trecut, până în prezent nu s-a concretizat niciunul dintre cele trei proiecte de lege menite să salveze edilii locali.

Atacurile pe care premierul Victor Ponta și alți lideri PSD le-au făcut la adresa justiției nu au rămas însă netaxate pe plan internațional. Cei mai vehemenți critici ai României, pe acest subiect, au fost oficialul american Victoria Nuland și comisarul european pe Justiției, Viviane Reding. Într-o vizită la București, în ianuarie 2014, Nuland a exprimat „îngrijorarea SUA privind atacurile la adresa independenței justiției și la adresa statului de drept”. Poziția oficialului SUA a venit după episodul „marțea neagră”, în care parlamentarii USL au încercat o serie de modificări la Codul penal, dar și adoptarea legii amnistiei și grațierii.